Categories
Blog

Buldozerele și excavatoarele aruncă sportul și ultimele rămășițe din Tractorul la cele veșnice

Despre dispariția stadionului „Forex”, fost Tractorul, am scris, s-a scris și se va mai scrie. Un proprietar privat, care a cumpăra Baza sportivă a fostei Uzine de tractoare, a beneficiat de complicitatea autorităților administrației publice locale (Primăria Municipiului Brașov, Instituția Prefectului Județul Brașov, Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Brașov) și centrale ale sportului (Ministerul Tineretului și Sportului) și a făcut nevăzut cel mai apreciat complex sportiv al municipiului Brașov.

„Complexul Tractorul – Bază etalon”, cum îl prezenta Traian Ioanițescu, într-un număr al „Sportului” din 6 mai 1983, după un „raid-anchetă” la Brașov, „o adevărată citadelă a industriei socialiste și un puternic centru polisportiv”, unde existau „aproape 70 de terenuri de handbal, 42 de tenis, 39 de volei și baschet, mai multe piste de dimensiuni olimpice (n.r. – referire, bineînțeles, la piste de atletism), 32 de școli generale și 11 licee, fiecare cu câte cel puțin un teren simplu”.

Prima piatră de temelie era pusă în anul 1926!

Aici, în jurul stadionului „Forex” se găsea ultima pistă olimpică de atletism a Brașovului anilor 2000, cu toate sectoarele necesare (lungime, triplu, aruncări).

În 1931 a apărut secția de atletism (în cadrul uzinei IAR), cu o redutabilă echipă de cros formată din Ion Mircan și Vasile Sulică (campion național de cros în 1933), cărora li s-au alăturat Ardeleanu, Vasile Chicomban și Gheorghe Loga de la UAB (Astra Autocamioane). Tot pentru IAR a alergat și Ludovic „Lajos” Gal, unul din valoroșii atleți de fond și semifond all-time ai Brașovului.

Amintirile alergătorului de cursă lungă Ion Mircan

În 1997, la Editura Dealul Melcilor a apărut lucrarea „1927-1997, 7 Decenii Stindard al Sportului de Performanță Brașovean”, pe care autorul, reputatul ziarist brașovean Alexandru Dincă, i-a dedicat-o Clubului Sportiv Tractorul, cel mai important din județul Brașov și unul din primele 10 ale României în tradiționalele clasamente anuale. În cele așternute acolo, ne povestește „o fericită întâmplare” pe care a trăit-o pe 18 februarie 1997, cu „Ion Mircan, fost alergător de mare fond, ajuns la venerabila vârstă de 87 de ani”.

„Păstrându-și în mod remarcabil vigoarea, am aflat că în duminica precedentă urcase poteca Postăvarului până în Ruia, încărcat cu minunate amintiri din tinerețe, cum îmi spunea cu emoționantă nostalgie. Din anii câți a activat la IAR, își amintește cu plăcere de cursele de cros, proba sa preferată: «Aproape că nu era duminică din toamnă sau primăvară să nu se organizeze un concurs, în Brașov sau în țară. Noi am câștigat multe întreceri, inclusiv titlul de campion național pe echipe. Am mai concurat la 5.000, 10.000 de metri și maraton. Cum eram mare iubitor de munte, n-am ocolit nici alpinismul, cu escaladări, la vremea aceea, de mare dificultate. În plus, urcatul pe munte făcea parte din pregătirea fizică pentru atletism.

La uzină erau oameni minunați, care ne susțineau adesea scoțând bani din propriul buzunar, cum o făceau directorul general, ing. Viziru Grosu, și un alt director, ing. Florescu, unul dintre cei mai activi susținători ai sportului brașovean, în general. Erau și atunci greutăți, dar nu ca acuma… Erau, dar era foarte frumos»” relatează regretatul Sandu Dincă. „Amintiri care îmi produc mare satisfacție, parcă o sete de viață”, adăuga același gazetar.

În perioada postbelică, la secția de atletism de la Tractorul s-au obținut rezultate importante la nivel regional și național, în prim-planul atenției venind alte figuri: Gheorghe Szotory, Dumitru Stăniloae, Huba Elekes, Dănilă Stan, Dănuț Forțu, Gabor Bara, Gheorghe Peptea, Vasile Pița.

Clubul sportiv al uzinei de avioane și motoare din Brașov

Asociația Sportivă IAR Brașov a apărut la sfârșitul anului 1927, având 2 secții (fotbal și schi), după inaugurarea uneia din marile unități economice ale Brașovului de atunci – IAR, adică Industria Aeronautică Română, pe lângă care a funcționat. Inaugurarea „fabricii de avioane și motoare din Brașov, de pe drumul Sân-Petrului” s-a produs „într-o zi de marți, 11 octombrie 1927, la orele 2 după-amiaza”, la eveniment luând parte „primul ministru Ionel Brătianu, generalul francez Henri Berthelot , ministrul de război gen. Paul Angelescu, gen. Coandă, președintele Consiliului de administrație al societății IAR” și alte oficialități, după cum scriau ziarele vremii, „Ardealul” și „Gazeta de Transilvania”.

În anul 1946, odată cu schimbarea profilului fabricii s-a schimbat și denumirea clubului sportiv. Așa s-a trecut de la IAR la Tractorul. Iar în decursul timpului, nu mai puțin de 26 de secții au făcut parte din structura grupării din cartierul Tractorul. Printre acestea, bineînțeles, și atletismul, între 1931 și 1986. Au activat ca antrenori prof. Adrian Simionescu și Ana Roth-Sălăgean.

Ana Roth-Sălăgean i-a urmat profesorului Adrian Simionescu

Din cele „7 decenii” ale lui Alexandru Dincă, de reținut și mărturisirile profesorului Simionescu: „Cu anul 1963, când am preluat conducerea tehnică a secției, ne-am orientat spre tineri, cu care am și avut unele rezultate notabile. L-aș menționa pe sprinterul Vasile Pița, care a cucerit 4 titluri de campion național la juniori, cu tot atâtea recorduri naționale, pe un alt junior, Gabor Bara, medaliat la naționalele de decatlon.

Venirea în secție a maestrei emerite Ana Roth Sălăgean ne-a îmbogățit palmaresul cu noi titluri de campion național și balcanic la senioare. Cu anul 1967, când am fost trecut în funcția de vicepreședinte, postul de antrenor i-a revenit lui Ani, până la desființare”.

Sala de jocuri sportive a complexului Tractorul – vedere exterioară.

Despre desființarea secției de atletism trebuie precizat că ea venit la capătul multor ani în care s-a cules ce s-a semănat în anii 1970-1980. Atunci, în atletismul românesc s-a luat decizia ca la nivel de țară, de cluburi să fie practicate probele „de tradiție și în funcție de zonele geografice”. Măsura nu a fost una de bun augur nici pentru atletismul de la Tractorul, care, într-un final, a sucombat.

Final tragic de… hipermarket

Ce ar mai fi de spus despre clubul și baza sportivă Tractorul. A venit și Revoluția din Decembrie 1989. Apoi, în octombrie 2002, acestea s-au desprins din Uzina Tractorul și au fost adjudecate de un nou proprietar (SC Forex SRL Ghimbav), care, după unele încercări reușite pe plan sportiv, s-a reorientat încet, dar sigur spre o cu totul altă destinație, mult mai câștigătoare financiar: imobiliare.

Așa s-a ajuns ca, în curând, acolo unde s-au scris pagini importante ale sportului brașovean, acolo unde se juca fotbal și se făcea atletism, acolo unde legendarul Alfredo Di Stefano a evoluat la Brașov, în istoricul Steagu’ Roșu-Espanyol Barcelona din optimile Europa League (Cupa Orașelor Târguri de atunci) să se facă… shopping la hipermarket (via SC IMMO Holding SRL București). Iar astăzi, să privim neputincioși cum buldozerele și excavatoarele se joacă în voie pe gazonul de care regretatul nea Ionică Moldovan, tatăl lui Gelu și Călin, avea grijă ca de ochii din cap (și ce grijă avea!), își înfig colții, împing și aruncă definitiv, la cele veșnice, sportul și ultimele părți din ceea a fost cândva Clubul Sportiv Tractorul Brașov.

La Tractorul Brașov au scris istorie în voleiul românesc Tănase „Tică” Tănase, Gheorghe Ferariu (250 de selecții în echipa națională, dublu campion mondial universitar, campion european, medaliat cu bronz la Campionatele Mondiale), Iuliu Szocs, Gyula Bartha, Nicolae Bărbuță, Constantin Sterea (medaliat cu bronz la Jocurile Olimpice 1980), Ioan Hânda (48 de selecții la națională, prezent la Mondialele din Argentina 1982) etc.

Un proces reparatoriu

De amintit ancheta jurnalistică întreprinsă de ziaristul brașovean Marius Huțu pentru Pro Sport, acum un an și ceva de zile.

Și de urmărit evoluția procesului prin care a fost atacată Hotărârea nr. 596/ 2019 a Guvernului condus de Viorica-Vasilica Dăncilă. Hotărâre prin care, cu avizul a doi miniștri (Constantin-Bogdan Matei, ministrul Tineretului și Sportului, și Tudorel Toader, Ministrul Justiției), Guvernul PSD aproba „desființarea Bazei sportive «Complex Sportiv Forex Brașov», situată în Brașov, strada Turnului, nr. 1, imobil aflat în proprietatea privată a Societății Comerciale FOREX SRL Ghimbav”. (foto: arhiva Tractorul Brașov)

Leave a Reply

Your email address will not be published.